Before and after

Before:



Exista momente in viata cand esti pus in situatia penibila de a fi pus la punct in public de altii. Momente cand toti ochii sunt indreptati spre tine si o persoana te face de rusine.

I've been there si credeti-ma nu e deloc placut. Sa te certi in public, sa urle cineva la tine in public sau sa rada de tine. In liceu, aveam conflicte cu profesorii, dar de cele mai multe ori clasa era de partea ta, pentru ca te stiau si il stiau si pe profesor. Astfel, isi dadeau seama de ce e capabil acesta si in ochii lor ieseai basma curata.

In viata reala, lucrurile se schimba insa. De cate ori nu au facut altii misto de mine, prin altii ma refer persoane cu autoritate, nu prieteni, si eu am stat si am tacut. Prima persoana care mi vine in minte e fosta mea profesoara de teatru careia nici pana azi nu i-am tinut piept. De ce? Nu stiu exact, dar ea nu ma placea si cu fiecare ocazie imi arata asta. Eu ce faceam? Stateam si taceam ca o idioata in loc sa zic ceva, sa-mi apar demnitatea si sa parasesc trupa pentru totdeauna. Cel mai rau e cand restu nu intelegeau nervii mei, eu eram outsider-ul, si chiar daca as fi vorbit si mi-as fi sups parerea, toata lumea ar fi fost ceva de genu : "Care-i problema cu tipa asta? "

De cate ori nu am ajuns acasa un pachet de nervi si dupa ce m-am calmat am inceput sa ma gandesc: "Ce toanta am fost! De ce nu i-am zis eu ce trebuia. Trebuia sa il pun la punct calumea. sa ma dea afara, de aia nu mai pot eu. Nu are dreptul sa se poarte asa cu mine!" si apoi m-am rugat vreo doua luni ca sa vina un moment in viata cand persoanele acelea au depins de mine si sa le raspund cu aceeasi moneda. (inca ma mai rog).

Da am si eu, ca toi ceilalti frustrarile mele. De ce nu am zis nimica? De ce nu i-am comentat? De ce nu i-am zis aia sau aia? Dar apoi ma intreb...ce rost avea sa zic? Oricum nu ar fi inteles!!!! Ma coboram si eu la nivelul lor dar cu ce pret? Imi pastram demnitatea(ei oricum nu ar fi inteles chestia asta) dar m-ar fi costat scump.

De exemplu, ieri la info, in loc sa tac si sa il las pe profesor sa imi zic ca sa nu mai deschid gura ca numa aude "how much stupidity you have" mai bine ma ridicam si ziceam ca sa nu vorbeasca asa cu mine. Sau cand imi zicea ca "vai ce fata trista esti. Esti suparata ca nu ai stiut?" sa nu tac si sa ii zic "am stiut dar nu stiti dvs. corecta". Sau atunci cand mi-a zis "iti dau 8 dar imi ramai datoare" sa ii zic "domnule, eu nu-s de 8. Nu merit 8-le asta. Ca dvs nu stiti corecta, e alta problema. Asa ca eu nu va raman datoare cu nimica. si apoi sa ies dramatic din sala trantind usa dupa mine."

Ce folos aveau toate astea? daca el ma face proasta in fata in conditiile in care stiu din semigrupa cam cel mai bine info si da note pe nedrept. In conditiile in care i-am aratat ca am facut in alta metoda pentru ca in enunt nu zicea metoda si incepea sa ma ia la misto ca "Nu ne certam. eu am intotdeauna dreptate, problema urmatoare". Ce-o poti sppune unui om care zice asa ceva? Ca are si el frustrarile lui cu siguranta!!!!

Atunci cand EL este profesor, sef sau cineva de care depinzi, degeaba ii explici frumos, nu urli ca nu merge. EL e SEFU'. El are intotdeuna dreptate.

Cu toate astea, m-am hotarat. Data viitoare o sa zic ce am de zis. Macar sa fiu impacata, pentru ca altfel toata viata o sa mi-o petrec rugandu-ma sa bata vreodata profu de info, profa de teatru, tipa aia pe care nu o suport etc etc etc la usa ca sa le-o pot intoarce.

Da o sa-mi dea 4 si o sa merg la toamna, si colegii o sa ma faca isterica dar macar nu o sa ma scol la 3 noaptea cu un discurs perfect in minte pt ei. Refuz sa mai fiu casiera care suporta toti clientii furiosi si o data ii impusca pe toti.

Daca nu stiati, in viata sunt 2 tipuri de oameni: clientii, care mereu is nervosi si se plang de preturi si casiera care mereu ii asculta si suporta in liniste dar care intr-o zi ii impusca pe toti. M-am saturat sa fiu casiera.

De acuma inainte voi fi o persoana care nu stie sa taca, va comenta intr-una si nu va ceda atunci cand are dreptate de dragul prostilor. Profesori, dati-ma afara d ela ore, dati-mi 4, I'M NOT AFRAID. :)))))))

After:

Ce p*** mea, nu stii parca?

Am inteles: ti-ai luat carnetu' ca o vorbit tati. Ti-o luat masina ca doar esti fii'sa. Ai venit la ISE ca aici ti-e locul: la taxa, dar nu conteaza, are tati bani. Totusi, o chestie nu inteleg: ce p*** ai cu masina mea?

Acu o luna merg eu linistita la faculta. Imi las masina ca tot omu' in parcare, frumos si nu la margine, intre doua masini in miezul parcarii. Cand ma intorc de la cursuri ma urc linistita in masina si cand sa ies din parcare, ce sa vad: oglinda mi-a fost lovita. Ma cobor, ma uit la ea cu o fata de genu WTF?! eu am facut asta?! asa am venit cu ea de acasa?! ( da stiu, intrebare tampita)..Mah...parca nu era asa inainte.

Ma urc la volan si incep sa ma gandesc la drumul meu spre faculta. Dupa ce analizez toate posibilitatile, imi dau seama ca nu eu am lovit-o. bun, intrebarea era; DA CINE??? Masina era parcata intre 2 masini, deci nu era o strada cu sens unic, ingusta, pe care sa treaca idioti si totusi, oglinda mea era sarita de pe sine si unghiul pe care il facea cu geamul masinii era de vreo 150 de grade. CONCLUZIA: ceva VACA s-o dat jos din masina ei si cand a trecut pe langa a mea a dat cu fundul sau cu poseta de ea.:| comentarii?

Nu trece o luna, ca incepe din nou sa se aglomereze parcarea. Vin grabita la faculta si caut loc de parcare...si caut...si caut...si intr-un final gasesc un loc. Cam expus, ce-i drept dar nu aveam timp sa mai caut. Cand ma intorc, SURPIZA!!!! masina frecata. Evident ca ma enervez dar pe cine sa trag la raspundere? Pe Matis ca nu face parcare cu plata? Pe tine, ca ti-ai luat carnetu si nu stii sa faci manevre, luate-ar ^%^%#@@ beep ^^%$## de proasta. Am inteles, nu stii parca, dar ce vina am eu? Sau toti ceilalti pe care sigur i-ai mai lovit?



Draga mea, vizavi e parcarea de la mall. E goala, special pt din astea ca voi ce nu stiti parca dar va puneti ochelarii de soare pe nas, va luati LV si va urcati la volan. Iar prima data cand dati de asfalt, ne f***** pe toti.

Concluzia, du-te draga si mai da-ti o data examenul de conducere ca de te mai prind prin parcare te omor. Jur...

For Romania it's not a fairytale...

Mare dezamagire mare...Urla ziarele si blogurile in sus si in jos "V-AM ZIS NOI" ca asta e incapabila. Si prin asta, vreau sa zic Elena (fata popii). De cand cu selectia la Eurovision toata tara s-a impartit in tabere cu sustinatori: ba ca trebuia sa mearga Dalma, Blaxy Girls sau Zero, dar in NICI INTR-UN CAZ Elena. Si uite ca Elena a mers...

Au inceput cu injuraturi, ca au trisat, ca are pile fata, ca nu merita, ca e proasta, ca e fata popii... Nici dupa ce a trecut o buna bucata de vreme, romanii tot nu s-au obisnuit cu ideea ca Balkan Girls ne va reprezenta la Eurovision. In loc sa o sustina au aruncat cu noroi in ea ca e incapabila sa cante.

Uitandu-ma in urma, asa a fost mereu cu Eurovizionul. Isterie nationala. Nimeni nu a castigat pe merit selectia nationala, iar daca echipa/solistul castigator nu obtinea punctaj bun la concurs, toti ziceau V-AM ZIS NOI!!!. Daca obtineau, toti ziceau BRAVOOO MAH!!! MEREU AM STIUT CA PUTETI! (yeah right...)

Asa ca aseara Elena ne-a reprezentat la Moscova. Prestatia ei? Buna. Voce? Buna. Coregrafie? Buna. Nu avem ce comenta. INSA, Eurovisionul e (cum s-a demonstrat din nou), un concurs politic. Si cum toata Europa e Impotriva Romaniei, nu am primit mai nici un vot. De la Spania 7 puncte si 12 de la Moldova (din nou, vot politic; dar daca altii o fac, de ce nu am face si noi?) au fost cam tot ce am obtinut... Iar pentru Norvegia a plouat cu cate 12 puncte pentru "chipesul" cantaret mai de la fiecare tara. Asa ca sa nu ne miram ca am luat doar locul 19.

Iar acuma ma intreb: are cineva ceva cu Norvegia? De ce NU ar vota Norvegia? Piesa dragutza si nimeni nu are nimica cu ei. Are cineva ceva cu Romania? De ce NU ar vota toata Europa Romania? Asta e intrebarea care trebuie ne-o punem. Nu sa aratam cu degetul spre "fata popii" si sa zicem "V-AM ZIS NOI".

Aici vedeti piesele care au luat locurile 1, 2,3:
Locul 1 - Norvegia
Locul 2 - Islanda
Locul 3 - Azerbaijan

Dupa ce ati vazut piesele castigatoare, tot credeti ca piesa fetelor de la Blaxy Girls era pentru Eurovison? Eu cred ca piesa Elenei era perfecta pentru Eurovision si imi pare rau ca acuma o tara intreaga o va acuza ca din cauza ei a pierdut Romania. Romanii ar trebui sa inteleaga ca datorita comportamentului lor in Europa a fost asa votul,si noi ar trebui sa ii cerem scuze Elenei ca am facut-o de rusine.

Cancer(L) them...

Nu am mai scris de multa vreme. Prea multa vreme. Insa...in ttot timpul asta care a trecut mi-au venit foarte multe idei bune despre care sa vorbesc. Asadar, azi pe ordinea de zi: cancerul in seriale. :D

Da, da, am zis-o si o mai zic: SUNT un tv-shows addict. Adica, ma uit la foarte multe seriale si foarte rar la filme. De ce? Pentru ca au un mod de a ma cuceri mai bun decat filmele. recent insa, am observat o chestie tare enervanta. Foarte multe seriale incep sa semene intre ele. Asa cum in telenovele era un tipar de genu fata bogata - servitoare- se indragosteste de sef - era defapt si nepoata stapanei casei (Inger Salbatic pt cunoscatori) sau baiat sarac - fata bogata- mama rea, si in seriale exista niste tipare deja ENERVANTE.

Sa luam de exemplu Grey's Anatomy. LA inceput, ceva nou. Buuuun. Replici faine, actori faini, cu farmec, lucruri amuzante dar si triste. Treptata insa...acest serial a devenit bun numai pt depresivi. NIMENI nu mai poate fi fericit in serial: daca e fericit unul, moare altul. LA fel in One Three Hill. Nu-mi amintesc sa fi fost chiar asa dramatic inainte. Dar de la putin dramatic la momentul in care un caine mananca inima care trebuia sa ii fie implantata unuia dintre personajele principale, e cale lunga. SERIOS! Ce se intampla cu scenariile din ziua de azi?



Si ca totul sa fie perfect, mai nou TOATA lumea din seriale are cancer. Da toata lumea. Se pare ca boala asta e o veritabila mina de aur pt scenaristi din moment ce mai toate personajele is lovite de ea. Nu m-as mira, ca toamna viitoare sa aflam ca si Serena sau Heidi& Spencer au cancer.

Mai jos gasiti o scurta lista cu personaje din seriale care au/avut cancer.

* Samantha - Sex and the city
* Lynnete - Desperate housewives
* Izzie - Grey's Anatomy
* Molly, iubita lui Daniel - Ugly Betty
* Peyton -One Three Hill (nu e chiar cancer dar tot o boala rara si FOARTE grava)
etc.

Daca stiti personaje din seriale care au cancer, sunteti liberi sa le numiti.

Pana data viitoare, XOXO

P.S. Don't kill izzie :(

Georgica....

George micutz :D

Femeia de cariera e un monstru...?!

Zilele trecute navigam linistita pe net pana cand dau de urmatorul articol:
http://www.hotcity.ro/la-cine-tinem/femeia-de-cariera-e-un-monstru

O sa il public mai jos ca sa va puteti amuza si voi, dar va recomand cu caldura sa intrati pe link pentru a va amuza de comentariile pe care unele d-soare le-au lasat la articol.


Femeia de cariera e un monstru
Autor: Lorena

Mult timp treburile au mers in armonie. Barbatii vanau, aduceau acasa prada pe care o desparteau in carne pentru stomac si vestimente pentru acoperirea goliciunii iar femeile dereticau in pestera si faceau copii. Apoi barbatii mergeau la job, aduceau banii acasa. Femeile puneau pernele la aerisit, dadeau cu aspiratorul si cheltuiau banii cu pricina pentru stomac si goliciune.

Dar uite ca acum femeia s-a saturat si fuge zilnic de-acasa spre zgarie-nori cu nume sonore, unde se hotarasc destinele omenirii. Indata ce ajunge acolo, isi sufleca manecile si incepe sa faca scandenberg cu barbatii la serviciu. Iar cand ei sunt un pic intorsi cu spatele, se catara pe umerii lor, folosindu-si unghiile pentru ascensiune, pana in varful icebergului.

Si de acolo incepe, cocotata pe tocuri, sa dea directive, scuipandu-le seminte in cap. Castiga mult, poate mult prea mult ca sa mai fie armonie in casa. Isi ia repede o masina imensa, mai mare ca a partenerului de viata. Ca sa fie clar pentru toata lumea cine e cocosul cu sange de gaina care canta de se darama sandramaua, in rarele dati cand da pe-acasa.

Femeia asta pe mine personal ma sperie rau de tot. Ca ma sperie pe mine nici nu e grav. Dar strica reputatia femeii, in general, si ii sperie si pe majoritatea barbatilor cu care se intalneste. Ea se semnalizeaza, ca o ciuperca otravitoare (si acum inghite-ma daca mai ai tupeu), prin taioare cu taieturi dure, barbatesti, sub care nu mai esti chiar sigur ce sex se acunde. Cele doua umflaturi de pe piept sunt doar o reminiscenta jenanta si superflua, care sigur o sa dispara la urmatoarea upgradare.

Femeia de cariera nu prea mai vrea sa nasca pui vii, pentru ca are atatea alte lucruri mai importante de dus pe umerii ei de creatura mutanta. Face rapoarte, prezideaza sedinte, da afara oameni, urla la subordonati, umbla cu degetul aratator la forecast-uri. Si vrea sa umple scaunul de director pe care acum sta altcineva, care trebuie urgent dat deoparte. Ajunge la 30 si ceva de ani, cand descopera cu stupoare ca organismul care nu s-a alienat pe deplin ii trage semnale de alarma. Societatea zice ca e timpul pentru copii.

Dar, vai! Uite ca pentru asta trebuie, unul la mana, sa faca sex. Si zau ca dupa atata stres la job nu prea ii mai vine. Si doi, 9 luni trebuie sa care dupa ea o povara, lucru care sigur o sa-i afecteze munca. Si apoi sa hraneasca pe cale naturala, brrr, un copil care o scoate din productie cel putin 2 luni. Vreme in care alta femeie de cariera, mai smechera, care nu s-a lasat insamantata, poate sa i-o ia inainte.

Cine are nevoie de asa bataie de cap? Si pentru ce? Daca femeia de cariera a apucat sa faca déjà un copil, el e pe maini bune. Secretara ei va alege personal cadourile pentru Craciun si ziua lui. Bona va face cu el lectiile. Si macar o ruda va fi acolo cand Zana Maseluta va veni sa-i smulga un dinte pe inserat, in timp ce mama se incrunta la strategia pe termen lung.

Cat despre barbati, daca se incumeta vreunul sa i se incurce printre picioare, trebuie sa stie niste lucruri clare. Ca s-a terminat cu vremurile cand era cazul sa o invite la masa. Acum poate sa-si vaneze si singura, cu un click, carnea prinsa-n furculita. Si daca e bolnav trebuie sa-si poarte singur de grija, pentru ca un target ambitios nu se atinge daca te impiedici de un guturai. In vizite trebuie sa se obisnuiasca sa mearga singur, pentru ca boardul de directori are videoconference call duminica la pranz. Ca doar atunci poate sa discute mai in liniste asa, cu cifrele in fata.

In fine, femeia de cariera se preocupa numai de cariera, cum ii zice si numele. Ea pentru bussines se duce la coafor si se imbraca dimineata, nu pentru vreun barbat. Ea pentru business petrece ore lungi dupa program si sta cu ochii holbati in black berry in fiecare minut de weekend. Si nici nu-i trece prin cap sa dea o raita pe la piata de unde sa vina cu un brat de flori proaspete. La vreun concert nu merge, decat daca nu e cumva rost de vreun networking pe-acolo.

Femeia de cariera e un monstru. Care trebuie tratat ca atare, cred eu.

OPINII?

Ce crime ai comis in 2008?

Va provoc la un mic test:


CE CRIME AI COMIS IN 2008? (click aici)



Acolo aveti rezultatul meu. Vinovata. Nu sunt prea multumita de actiunile mele din 2008.
Sa zicem ca nu a fost un an prea bun. ( am o scuza asa? :D )

No more drama

Lume judeca. Mereu. Dupa aparente.

E corect? Nu.

Si? Toti o facem. Dar pana cand?

Pana nu demult incercam sa ma scuz pentru cine sunt, pentru ca am anumite privilegii pe care altii nu le au. Pentru ca eu am primit lucruri care altii poate le merita mai mult decat mine, pentru ca sunt mai norocoasa, mai oportunista si de ce nu, poate mai inteligenta?

M-am saturat sa ma prefac ca totul e oke, cand nu e. M-am saturat sa zambesc cand nu de zambit, doar de dragul altora, de dragul aparentelor.

MA simt ca si cum tocmai as fi facut un dus rece. Credeam ca o data ce cresti si ajungi sa cunosti lume noua, e ca un nou inceput. Noi prieteni, noi colegi, ca ai o a 2a sansa dar nu e asa. Nu mai ai nici o sansa.

Cu cat cresti mai mare, iti dai seama ca defapt viata e ca in liceu: mereu sunt cativa outsiders pe care lumea ii considera freaks; mereu sunt tipele alea fitzoase si bogate gen "mean girls"; mereu is tipii aia prea cool si prea fitzosi care ies cu fete mai mari pt ca cele de varsta lor sunt neinteresante; apoi tipii aia de care is clovni pt restul si mereu fac lumea sa rada;fetele care mereu invata tot zi si noapte si orice le intrebi stiu; fetele care se lasa usor cucerite la petreceri, mai ales dupa un pahar de alcool; baietii care sunt cool daca nu vin la scoala; baietii care stiu info si sunt tocilari ar pe care ii suni cand ti se strica calculatorul; tipele alea enervante super implicate in o mie de chestii si care se cred sefe; tipii aia sportivi care nu au citit o carte in viata lor... si lista poate continua la nesfarsit.

Acuma uita-te in jur. Cati dintre ei nu se regasesc in lista de mai sus?

Intrebarea e, TU CARE ESTI?

Shall we dance?

Nu demult am vazut un film super siropos la tv: Richard Gere, un barbat aflat in plinul crizei varstei mijlocii, se apuca de dansuri unde o cunoaste pe J.Lo de care se indragosteste. In final, sotia isi da seama ca el petrece timpul la clubul de dans si ii face o surpriza venind la un concurs. Final e dragut, el ramane cu sotia iar profesoara de dan, respectiv J.Lo renunta la club, plecand in lume sa se regaseasca.



Si atunci m-a lovit: E o rusine sa iei lectii de dans? Sa fim seriosi, cati dintre noi stiu cu adevarat sa danseze? SA DANSEZE, nu sa se miste cum pot pe ringul de dans? Cati dintre noi pot valsa, sau sa danseze cha-cha? Foarte putini. Si putinii care merg la dansuri sunt luati in rasul lumii: "ha uite la fraierul asta merge la dansuri".

Asa ca m-am hotarat sa va indemn sa incercati sa mergeti la un curs de dans. Ieri am fost pentru prima oara si e extraordinar. Am lasat la o parte jena si rusinea si am simtit ritmul muzicii.+ ca iti formeaza o pozitie(a corpului) sanatoasa si e un mod de a face sport.

Pentru a va pune pe ganduri mai bine v-as ruga mult sa raspundeti cat se poate de sincer la sondajul din dreapta, pentru ca peste 3 zile am de gand sa scriu un post in care sa va recomand locuri unde sa puteti invata sa dansati.

Ganditi-va...DE CE NU?

P.S. Stiu ca am scris "mi-ar place" in loc de mi-ar "placea" la sondaj dar e prea tarziu sa mai schimb, asa ca scuze :D

Da mai departe....

Şi uite că am primit şi eu o leapşă de la dragul de George
..
Să vedem ce iese...

SUNT: paranoica
AS VREA: sa fiu mai independenta decat ma cred
PASTREZ: prea multe prostii
MI-AS FI DORIT: sa fi stiut mai multe ( sa stiu o data pentru totdeauna cand se scrie fi/fii)
NU IMI PLACE: cand ma bati la cap
AUD: prea multe
IMI PARE RAU: prea rar
IMI PLAC: toti si toate atat timp cat se poate discuta despre ei/ele =))))
NU SUNT: de incredere
DANSEZ: cum pot =)))))
NICIODATA: nu adorm inainte de 12
RAR: recunosc ca am gresit
PLANG:prea des si prea usor
NU SUNT INTOTDEAUNA: vinovata desi asa pare
NU IMI PLACE DE MINE: cand cedez
SUNT CONFUZA: cand sunt singura
AM NEVOIE: de tine...
AR TREBUI: sa dorm mai mult si sa dau mai departe leapsa dar am sa o fac maine..acuma imi e prea somn :) sry..GG

copii care fac copii...

Buna dimineata!
Daca as putea sa spun asta si cu voce tare ce bine ar fi. Nu de alta, dar raceala mea se transforma intr-o boala in toata regula : am inceput sa tusesc, sa imi pierd vocea....and it keeps getting better & better.
Daar ca sa fie totul perfect azi dimineata ma trezesc m-am uitat la, da ati auzit bine: In al 7-lea cer... stiti familia aia mare cu multi multi copii. Ei bine, se pare ca toti copiii de acolo si-au cam ratat destinul.
Nu eram o mare fana a serialului pana acuma dar dupa ce mi-am dat seama ca jumate din personajele din serial ori sunt gravide ori "rebele", ceva nu e in regula.
Nu era "in al 7-lea cer" un serial de familie? Un serial adresat unui public tanar, care trebuie sa cunoasca valorile morale si familiale? Un serial INOFENSIV? Se pare ca nu e ...
Oricum, fara sa intru prea mult in detalii, va spun ca m-a dezagamit. Si daca tot am ajuns la capitolul familie, am gasit un articol foooooarte interesant zilele astea pe net:
Se face ca un copil de 13 ani (!!!!!!!!!!!) e tata. REPET: un copil de 13 ani are un alt copil cu o fata de 15 ani.(!!!!!!!!!!!) defapt, baiatul avea doar 12 cand bebelusul a fost conceput.
CUM SE POATE ASA CEVA? Nu e ceva neinregula cu noi toti daca lasam asa ceva sa se intample? Si asta nu e tot. Dupa o discutie purtata cu cineva de clasa a 8-a ( lasam persoana anonima), aflu ca jumate din clasa a 8-a deja si-a incercat norocul in a face copii. Copii care fac copii. Eu inca sunt socata. Si ce e mai rau, ca lor li se pare normal: Aaaa da, si colega mea o FACUT-O deja cu prietenuso. Si intreb eu: Da mama ei stie??
STIE CINEVA CE SE INTAMPLA CU COPIII DIN ZIUA DE AZI?

pt. mai multe informatii despre cazul baietelului de 13 ani care a devenit parinte dati clik AICI

Back to the real world

Azi am adoptat un nou look. De ce?
Ca sa pot face fata concurentei. Vad ca mai nou toata lumea (aka. GG) e obsedata in a-si gasi o imagine noua, care sa i se potriveasca. Asa ca am zis, de ce nu? Am aruncat vechiul mov din fundal si am gasit acest minunat decor pe care m-am chinuit 2 zile sa il adaptez.

Si cum a inceput noul an, mi-am propus sa ma reapuc de scris. Asa ca pentru tema de azi am un subiect destul de interesant: moartea handablistului Marian Cozma si cum din nou posturile de televiziune ne bombardeaza cu reportaje despre cortegiul funerar care l-a insotit pe acesta.
Imi pare foarte rau pentru el si familia lui si da, este intradevar o nenorocire. dar de aici pana la toata sarada asta e o cale lunga.( sa se faca un gupa de HI5 in memoria lui Marian Cozma??serios acuma....) La fel se intampla cu orice artist sau sportiv care moare inainte de vreme.
Va mai aduceti minte de Laura Stoica? O cantareata pe care lumea a ajuns sa o cunoasca doar dupa ce a murit si la toate stirile vedeai titlul: "A murit o stea..." In timpul vietii deja nu o mai aprecia nimeni si nu avea un succes rasunator. Dar dupa ce a murit, toate radiourile au inceput sa ii difuzeze piesele.
Nu e durereos cum toata viata ne chinuim sa fim cineva, sa avem succes, sa ne facem auziti si doar dupa ce disparem isi dau seama ceilalti ce avem de oferit?