Wednesday, June 3, 2009

Before and after

Before:



Exista momente in viata cand esti pus in situatia penibila de a fi pus la punct in public de altii. Momente cand toti ochii sunt indreptati spre tine si o persoana te face de rusine.

I've been there si credeti-ma nu e deloc placut. Sa te certi in public, sa urle cineva la tine in public sau sa rada de tine. In liceu, aveam conflicte cu profesorii, dar de cele mai multe ori clasa era de partea ta, pentru ca te stiau si il stiau si pe profesor. Astfel, isi dadeau seama de ce e capabil acesta si in ochii lor ieseai basma curata.

In viata reala, lucrurile se schimba insa. De cate ori nu au facut altii misto de mine, prin altii ma refer persoane cu autoritate, nu prieteni, si eu am stat si am tacut. Prima persoana care mi vine in minte e fosta mea profesoara de teatru careia nici pana azi nu i-am tinut piept. De ce? Nu stiu exact, dar ea nu ma placea si cu fiecare ocazie imi arata asta. Eu ce faceam? Stateam si taceam ca o idioata in loc sa zic ceva, sa-mi apar demnitatea si sa parasesc trupa pentru totdeauna. Cel mai rau e cand restu nu intelegeau nervii mei, eu eram outsider-ul, si chiar daca as fi vorbit si mi-as fi sups parerea, toata lumea ar fi fost ceva de genu : "Care-i problema cu tipa asta? "

De cate ori nu am ajuns acasa un pachet de nervi si dupa ce m-am calmat am inceput sa ma gandesc: "Ce toanta am fost! De ce nu i-am zis eu ce trebuia. Trebuia sa il pun la punct calumea. sa ma dea afara, de aia nu mai pot eu. Nu are dreptul sa se poarte asa cu mine!" si apoi m-am rugat vreo doua luni ca sa vina un moment in viata cand persoanele acelea au depins de mine si sa le raspund cu aceeasi moneda. (inca ma mai rog).

Da am si eu, ca toi ceilalti frustrarile mele. De ce nu am zis nimica? De ce nu i-am comentat? De ce nu i-am zis aia sau aia? Dar apoi ma intreb...ce rost avea sa zic? Oricum nu ar fi inteles!!!! Ma coboram si eu la nivelul lor dar cu ce pret? Imi pastram demnitatea(ei oricum nu ar fi inteles chestia asta) dar m-ar fi costat scump.

De exemplu, ieri la info, in loc sa tac si sa il las pe profesor sa imi zic ca sa nu mai deschid gura ca numa aude "how much stupidity you have" mai bine ma ridicam si ziceam ca sa nu vorbeasca asa cu mine. Sau cand imi zicea ca "vai ce fata trista esti. Esti suparata ca nu ai stiut?" sa nu tac si sa ii zic "am stiut dar nu stiti dvs. corecta". Sau atunci cand mi-a zis "iti dau 8 dar imi ramai datoare" sa ii zic "domnule, eu nu-s de 8. Nu merit 8-le asta. Ca dvs nu stiti corecta, e alta problema. Asa ca eu nu va raman datoare cu nimica. si apoi sa ies dramatic din sala trantind usa dupa mine."

Ce folos aveau toate astea? daca el ma face proasta in fata in conditiile in care stiu din semigrupa cam cel mai bine info si da note pe nedrept. In conditiile in care i-am aratat ca am facut in alta metoda pentru ca in enunt nu zicea metoda si incepea sa ma ia la misto ca "Nu ne certam. eu am intotdeauna dreptate, problema urmatoare". Ce-o poti sppune unui om care zice asa ceva? Ca are si el frustrarile lui cu siguranta!!!!

Atunci cand EL este profesor, sef sau cineva de care depinzi, degeaba ii explici frumos, nu urli ca nu merge. EL e SEFU'. El are intotdeuna dreptate.

Cu toate astea, m-am hotarat. Data viitoare o sa zic ce am de zis. Macar sa fiu impacata, pentru ca altfel toata viata o sa mi-o petrec rugandu-ma sa bata vreodata profu de info, profa de teatru, tipa aia pe care nu o suport etc etc etc la usa ca sa le-o pot intoarce.

Da o sa-mi dea 4 si o sa merg la toamna, si colegii o sa ma faca isterica dar macar nu o sa ma scol la 3 noaptea cu un discurs perfect in minte pt ei. Refuz sa mai fiu casiera care suporta toti clientii furiosi si o data ii impusca pe toti.

Daca nu stiati, in viata sunt 2 tipuri de oameni: clientii, care mereu is nervosi si se plang de preturi si casiera care mereu ii asculta si suporta in liniste dar care intr-o zi ii impusca pe toti. M-am saturat sa fiu casiera.

De acuma inainte voi fi o persoana care nu stie sa taca, va comenta intr-una si nu va ceda atunci cand are dreptate de dragul prostilor. Profesori, dati-ma afara d ela ore, dati-mi 4, I'M NOT AFRAID. :)))))))

After: